mică, slută, prea urâtă,

admirând natura udă

și cu ochii ei albaștri

navighează printre aștri.



o steluță minunată

o îndeamnă deodată

să mai scrie o scrisoare

către nu știu care soare.



el așteaptă, se foiește,

crede că ea îl iubește,

dar se pare e eroare,

chestie de sentimente.



se admiră, gratulează,

schimbă vorbe și visează

să ajungă să se-ajungă

în vârtejul lor fantastic.