Cel mai mare bun din lume, este Iubirea!
Este drumul înțelept și unic al existenței.
Numai ea, îți dă puteri să ieși
cu inimă curată din toate necazurile vieții,
îndulcindu-ți amărăciunea.

Ea te îmbrățișează,
te îndeamnă să te desăvârșești
urcând mereu spre înalt,
plin de “virtuți duhovnicești!”

Iubirea e născută din Dumnezeu,
și în Dumnezeu se sălășluiește,
este slobodă, și ea voiește,
în numele lui Iisus Hristos,
ca ochii ei să pătrundă spre cele de sus
și nu se lasă robită de cele de jos.

Totdeauna iubirea :
e fierbinte, evlavioasă
înțeleaptă, credincioasă,
curată, îndelung-răbdătoare, curajoasă,
hotărâtă, pașnică, smerită,
dreaptă, supusă, neclintită,
ascultătoare, plină de bucurie
și recunoscătoare.

Iubirea are grijă totdeauna,
să se supună celor mai mari,
iar pe sine se înjosește
și niciodată nu deznădăjduiește.
Ea știe că e clădită
numai din Daruri Divine
și nu suferă nici chiar când,
se pare lăsată în părăsire;

O Dumnezeule...Soarele Vieții,
Nnumai Tu singur știi
o astfel de IUBIRE...
Tu, Izvor de Lumină Necreată !
ne-ai zidit a noastră FIRE...
Străbătând zenitul,
să nu rămânem goi, zdrobiți de ea.
Să ne cunoaștem rostul prin iubire
și cu această strălucitoare hlamidă
îmbrăcați ca MIRII
pregătiți, din fermentul Nemuririi,
sa mergem spre Nesfârșitele Întinderi...
cu mare îndrăznire !