Mă-nvârt în cerc..

Cu frunze,crengi și apă și pământ
Cu tot ce-mi este drag,cu tot ce-mi este sfânt
Și timp nu este nici măcar de-o rugă
Cuprins într-o obscură centrifugă.

Și mă izbesc de semeni fără rost
În traiul zbuciumat și fugărit anost
Cu vorbele-mi uscate în gâtlej
Ca într-un tulbure și-ntunecat vârtej.

Cu gânduri ce trosnesc de îndârjire
Ce tot le-adun să nu-mi iasă din fire
Cu toate ce se-adună an de an
Mă tot rotesc ca într-un uragan.

Când toate ce în timpul care zboară
Rostogolind, mă-mping către afară
Mă prind atunci de gânduri ca de funii
Și tot mă zbat s-ajung Ochiul Furtunii.

Mă-nvârt în cerc…