Dacă se pot scrie repede și parcă pe un furiș evident,
Cuvintele șterse de cineva! Dacă se pot mirosi iubirile
În ideea că oricum va ploua,
Și dacă tu tremuri lângă indiferenta mea aristocratică
Și de cel mai prost gust,
Înțeles până și de fata aia din Valea Jiului!
Atunci dragostea mea, ideea mea, apăsătoare ca o curbă
Devine ușor
O iubire tristă, molcomă și dezgustător
De asemănătoare cu apropierile pline de unsoare și miere,
Ale celor mai frumoase povești nemărturisite
În vorbe, de băieții nespălați, murdari, mizerabili și inumani de atrăgători!
Și mai ales atunci
Te voi îngropa în hectare de trandafiri albi sau de maci roșii și respectabili!
Să fii acolo cu blestemele alea mele așa de dulci! Și mai ales să te saturi!