E greu iubito fara tine, si-oricate stele-ar rasari,
Sa-mi dea privirilor cararea, in lumea asta zbuciumata,
E greu sa nu stii daca maine, aceeasi zori te vor gasi,
Cu rasaritul intre gene si noaptea-n vise scuturata.

Din ganduri, multe vor sa te-nsoteasca-n orice loc,
Sa-ti tremure pe langa tampla, ascunse-n parul pieptanat,
De vantul diminetii noastre, de umbre fara de noroc,
Din care pasari fara glas, candva sub aripi ne-au luat.

E greu iubito fara tine, cand pomii sunt mai ruginii,
Si-n viata mea miroase-a toamna si toate parca-s in zadar,
De-acum nu mai gasesc padurea, sub cerul plin de nostalgii,
Iar zilele sunt mai putine, in toamna fara calendar.

Poate-n alt loc, din alta lume, vom fi cum ne dorim acum,
Mereu cu zambetul pe buze, mereu tinandu-ne de mana,
E greu iubito pentru amandoi, sa regasim acelasi drum
Cum se-ntampla-ntr-o primavara, cand viselor erai stapana.