O lume se îmbarcă în mondializare
-Căci toți suntem o rasă-n vârf de scară-
Și-am creat multe trepte, către bunăstare,
Din crude experiențe...Viața nu-i ușoară.

Și asta este lumea-n general;
Ce-și recunoaște singură valori și tare
Și-aplică ce câștigă-n ideal...
Ce vrea cu obstinație s-atingă... Fără încetare.

Există însă o ciudățenie, de trist exemplu,
Un loc unde percepte, reguli nu există;
Un sit străvechi, unde poporu-i impotentu',
Unde chiar și credința, acum, e falsă... Anticristă.

E-o țară unde tot se știe, a lumii sinecură,
Unde nici mintea -în multe școli extinsă-
Nici practica, n-o poți împărtăși, din pasiune pură,
Fără să fi părtaș de-o gașcă... Parte prinsă.

Se poartă furt, minciună, tot cu nonșalanță,
Prezumția-i că-s toți, definitiv, nevinovați;
Căci știu să-și măsluiască greutățile-n balanță
Și să devină infractori d-elită... Potentați.

E țara unde alții-ți spun ce să vorbești
Sau dacă spui ceva, n-ai cui, e indiferență
-Paradoxal, contribuabil fiind- dar nimeni ești...
E țara unde și prezent și viitor sunt... Decadență.

Aici se face tot dintr-o întâmplare...
Mai explicit, se-ntâmplă totul între ei;
S-adune avuții, putere, într-o bagatelizare
De legi, democrație... Este zoo-ul lor, ehei...

Unde și leii-și fac... Și tot ei sunt și lei!!!
08.11.2010