Tema 1: În rîndul lumii


Dilemă existențială
Cum să mă așez în rândul lumii
Când doresc să fiu scutit de critici?
Pe modelul tatălui și-al mumii
Sau făcând ca oamenii politici?

Povață
Să fii supus, să fii smerit
Să știi să-nghiți și proaste glume
Să fii distant și ipocrit,
De vrei să reușești în lume.

Apreciere distorsionată
Unii scot în relief
Că ești OM, demn de-acest nume
Doar când urli la un chef:
„Lume, lume, soro, lume!”

Motivație justificată
Demnitar să fiu, pe „sus”
N-aș dori căci dragă nu mi-i
Viața-aceea de suspus
Forfecat de gura lumii.

Întrebare justificată
Reformă tot mereu dorim
Și nu-nțeleg prea bine cum ea,
O să ne-ajute să croim
Un viitor cât mai ca lumea.

Tema 2: Mai bine mai târziu decât niciodată


Ipostază nedorită
Amânarea, pe cât știu,
Uneori e indicată,
Dar adesea „mai târziu”
E mai rău ca „niciodată”.

Dubiu
Când ești cu părul coliliu
O îndoială grea te scurmă:
Că tot sperând în „mai târziu”
Ajungi la ceasul cel din urmă.

Analiza firmelor de investițiii
Lucrări multe, contractate,
Cât de dificile-ar fi;
Termenele: amânate,
Încasările: la zi.

Justiția de-un timp
Pe cuprinsu-acestei țări
E-o Justiția ciudată:
Amânări peste-amânări
Iar sentințe, niciodată.

Debit-Credit
Diferențe, evident, flagrante
Observăm de-un timp în exprimări:
Cer bancarii ratele restante,
Debitorii vor doar amânări.