n-am ajuns miliardari, noi am rămas soldați
fără drapel și fără soldă, sărmani pensionați
suntem faimoșii artileriști de lângă gară
deposedați de tunuri, onoare și cazarmă!

noi n-am mințit atunci și n-am trădat
un dor nebun acum pe toți ne-a adunat
și-atâția câți am mai rămas azi
să ridicăm paharul, camarazi!

pierit-a bucuria, chiar și Divizia Întâia
pribeag, uitat de toți, ne plânge Capul Midia
ne ocrotește, bieți orfani, Târgoviștea
suntem ce-a mai rămas din artileria A.A.

noi n-am mințit și n-am trădat
un dor nebun pe toți ne-a adunat
și-atâția câți mai suntem azi
să degustăm paharul, camarazi...
și pentru că situația e gravă
artileriști, mai tragem încă-o salvă!

la fel, entuziaști și tineri ca odinioară
ni-e inima de mare, cât Patria Română
și chiar de-a început să ne cam doară
suntem aici, acum și-așa o să rămână!

noi n-am murit și n-am trădat
un dor nebun pe toți ne-a adunat
și-atâția câți mai suntem azi
hai, iarăși, sus paharul camarazi...
și pentru că situația e gravă
artileriști, mai tragem încă-o salvă!

pentru aceia dintre noi plecați la cer
fără afet de tun și câte meritau din plin
o clipă de-amintire și respect vă cer
îngenuncheați, varsăm o lacrimă de vin!

noi n-am murit atunci, noi n-am trădat
un dor nebun pe toți ne-a adunat
și-atâția câți am mai rămas azi
să bem, până la fund, paharul camarazi...
și pentru că situația e gravă
artileriști, mai tragem încă-o salva!

nu știm ce planuri mari mai are viața
și despre noi urmașii ce vor scrie
cât suntem vii ne mai păstrăm speranța
de-aceea, să mai vină încă-o baterie!

noi n-am mințit și n-am trădat
un dor nebun pe toți ne-a adunat
și-atâția câți mai suntem azi
să bem paharul, camarazi!...

suntem frumoșii artileriști de lângă gară
pe care amintirea n-a încetat să-i doară
și pentru că situația e gravă
hai camarazi, mai bem încă o salvă!