agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-09-21 | |
Doar pașii mei îmi sună static în urechi,
O briză adânc uitată mă lovește Și-o pată de căldură mă apasă-n piept. Îți arde fruntea moale, încruntată, Și trupul tău m-acoperă plăpând, "Ce bine e la pieptul tău, iubito" Rostești cu voce dulce Și te aud șoptind. Îngheț în nemișcare chinuită, Mi-e teamă surd c-am să te pierd, Că-n ceață îți învălui aspru mintea Și ochii n-o să ții mai văd. "Te rog mai stai!", răcnesc subit, Ascult atent, icnesc, Respir vibrând Dar nu aud cum strig. Pleoapele reci îmi saltă tremurând, Tavanul alb mă-ntâmpina năuc, Fereastra-i larg deschisă balansând Cu brațe de mătase-n noapte fluturând. Pendulul bate tactul cu ecou, Ceară fierbinte-mi picură pe gât, Cearceafuri sfâșiate astupă ghemuit Amprenta ce-a lăsat-o trupul tău. Vântul se-ascunde-n colțuri hăuind, Mi-ntorc fruntea bătrână spre genunchi, Umbre sticloase se hrănesc avid, Pereții se dilată suspinând. Pe noptieră prinsă-ntr-un flacon Uitarea mă imbie-n cânt hazliu, Văd peisajul sobru, monoton, Mă uit în mine...și-i pustiu. Aplec privirea oarbă și mă-nchin. Tabloul fraged prins în ramă-i nud, Semnat pe-un colț de buze plumburiu. Cu calm culorile se-aștern în degradeu Pe-un suflet contemplând tăcut, tăcut...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate