dorind sa-mi faci privirea
s-aplece-n a ta fața,
dorind sa-mi faci iubirea,
sa se cufunde-n ceața,
calau nedemn și josnic
al erei de pacate,
ascunde-te,caci dornic,
le-oi razbuna pe toate.

caci chipul tau inselator,demonic,
avand pe-obrazul fin,
surasul greu,ironic,
si-n trupul de-armonie,
plutind in iz suav,
doar gandul de cruzime
ce-ar rusina si-un sclav.

opreste-i prea cinstite
pe astfel de calai,
ce-n gandurile sfinte
le spui copiii tai.
caci astfel,jur pe luna
ce ne uneste-n tot,
porti nume de minciuna
si chipul tau e mort.

caci gandul tau e locul
ce l-am avut in vis
minciuna este totul,
minciuna e si-n scris.
asa ca nici in rai
si nici in carti preasfinte,
iubire sa nu ai
si nici un loc de cinste.

asa sa stii,tu doamne,
asa sa stiti voi toti
iubesc cocote faine
si ii cinstesc pe hoti.
dau mana cu pacatul
si ma unesc cu el,
ma prind de par cu dracul,
macar de-ar fi si chel.

acum am bani,femei
ce port matasuri fine,
iubirea-i pentru ei
si munca-i o rusine.
de vad flamanzi plebei,
plangand ca-i greu in viata,
ma uit putin la ei
si ii blestem in fata.

asa ma apar eu,
asa imi e mai bine,
cu toate ca mi-e greu,
si noaptea mi-e rusine.