***
merg ca mer,
atunci când pleacă îngândurată
din calea vreunui glonte
și nu mă prea descurc cu mama,
cu terapiile
sau cu bărbatul care încearcă să mă iubească

există în viața mea un bar
pahare de tequilla
și, firește, alcoolicul din familie

am câțiva prieteni buni,
la fel de ciudați ca mine
și cu siguranță
toate întâmplările aiuristice
cu tușe groase, dramatice
sunt viața mea

***
prima persoană pe care
aș vrea s-o văd dincolo
ar fi câinele

și mai mult:

aș putea renunța
la colțul acela din mine
atât de sfâșiat.
chiar dacă știu să înot,
m-aș opri pur și simplu
din respirat
chiar dacă asta ar rupe plămânii.

acolo nu vreau s-ajung
niciodată

dar nu știu cum
mai moare cineva
mai vine o boală incurabilă
mai urlă o singurătate

și iată-mă-s
privind
cum se-mprăștie
în mii de bucăți