Grijă n-ai, dar grijă ai
Strugure-nvechit în toamnă
Căci grădinile din rai
Nu-nspre tine se răstoarnă

Nu vezi teascul pregătit
Să te sfarme, să te strângă
Că-ndelung te-ai aurit
Doar spre doaga lui nătângă

Măcar tu vei curge-n vin
Și te-o bea vre-o arsă gură
Dar pe mine când suspin
Cine din senin mă fură

Cine mă tot smulge-amar
Din lumina mea puțină
Să n-ajung nici vin măcar
Ci doar frunză de rugină?