Burnița rece
Nu vrea să plece,
Toamna-i o joacă.
Într-o băltoacă,
O frunză plânge
Și-ncet se stinge.
Nu mai sunt flori,
Doar niște nori
Și-un vânt ciudat,
Cam răsfățat.
Pe cărăruie,
Doar o gutuie
Mai luminează
Pe la amiază.
Măceșul cântă
Iar bruma-i frântă,
Argint și rouă…
De luna nouă
Ce să mai spun?
Peste cătun
Apare iar.
Un vis hoinar
Îmi bate-n geam.
Eu nu mai am
În buzunare,
Felii de soare!