nici n-am știut că poți să fii atât de dulce...
mi-ai învaluit sufletul, inima și mintea...
cu fire subțiri de durere dulce...
paru-ți lung cade-n valuri peste umerii tăi de fecioara...
lungile-ți gene, frumos arcuite, se ating atât de...
aducându-mi aminte de zborul fluturelui negru...
pielea ți-i atât de catifelată...Doamne!
cred că îngerii de te-or vedea s-or închina
rușinați în fața ta...

mai bine nu mai fur din nepamăteasca ta frumusețe...
mai bine închid ochii să nu te vad...
dar nu pot... te simt...
nu zâmbi... te rog... nu mai zâmbi...
tu știai că ai întrecut îngerii cu frumusețea ta?

de ce furi din mine... dulce domnisoara în
palton roșu și ciuboțele negre...