Toată săptămâna trecută m-am plimbat ca un singuratic. Zilele săptămânii îmi păreau niște cadavre de hârtie.
Poate o ființă neașteptată m-ar scuti de atâtea cadavre de hârtie.
Ea poate mi-ar sătura singurătatea.
Unde mă întorc văd numai fețe palide a unor cadavre de hârtie.
Cu încheieturile mâinilor pe care am răsucit manșete de ziar și cu gleznele umflate de atâta plimbăreală prin singurătate, mă întorc plictisit în realitate și dau semne de iritare printre atâtea cadavre de hârtie.
Unele dintre ele se umilesc în lanțuri, în timp ce altele râd ca niște nebuni. Nu știu!
Noaptea când mă trezesc îmi este mai ușor să înfrunt un cadavru de hârtie.
Dar acum ziua în amiaza mare nu știu să trăiesc periculos.
Aceste cadavre de hârtie nu au înțeles că pentru ele este mai primejdioasă ziua decât întunericul pentru că lumina neagă decesul pe care ele îl practică.
Acum când zorii zilei alungă singurătatea unui vis de noapte, constat că destinul cadavrelor de hârtie este de a nu fi înțelese.
Acum după ce m-am bărbierit, am rămas în fața oglinzii în continuare și vorbesc.
La început am crezut că discut cu cineva din spatele meu, dar văd că în baie nu mai este nimeni.
Și totuși cineva mi-a lăsat pe clanța ușii un prosop.















Nedormit și cu părul vâlvoi scriu despre cadavre de hârtie cu care dansez în fiecare noapte.
Cadavre de hârtie decorate cu ordinul clasa întâi și a doua al lumii veșnice.
Dansăm, dansăm și în timp ce dansăm unul din grupul cadavrelor de hârtie a fost numit operator telefonic cu drept la două dansuri pe noapte.
Cu părul vâlvoi, continui să scriu pe întuneric în plină noapte despre cadavrele de hârtie.
Unora dintre ele le este sete, dar au interzisă legătura cu apa pentru că sunt din hârtie.
Dansez, dansez bluzz cu cadavrele de hârtie în timp ce unele dintre ele protestează împotriva timpului împuțit în care broaștele orăcăiesc în mlaștini.
Busturi din hârtie mototolită se înclină între ele romantic iar altele cască într-una plictisite.
Cu părul vâlvoi și nedormit, văd prin întuneric la piciorul patului un cadavru de hârtie femeie odihnindu-se.
Mă atrag sânii ei burzuluiți din hârtie și o invit la dans.
Obosit dansez bluzz cu cadavru femei de hârtie printre atâtea cadavre de hârtie obosite.
Cu părul vâlvoi și nedormit nu vreau să mai scriu în noaptea asta orăcăitoare despre cadavrele de hârtie care dansează cu mine.
S-a luminat de ziuă și cadavrele de hârtie mă sfidează, sfidează umanul și chicotesc între ele.
Au unghii lungi de hârtie și miros a gunoi.