E veselie-n cramă la Copou;
De pe grătare sfârâie pastrama,
Spumoasă curge-n valuri epigrama,
Și în pahare curge vinul nou!

Ba chiar s-ar fi zvonit prin târg ecou,
Că-aici, pe deal, decând culeasă-i poama,
E însuși Păstorel prezent în crama
Cea veche și-i tratat ca un erou...

Dar, din păcate vorbele-s deșarte,
Iar Păstorel e undeva, departe,
Așa că strălucește prin absență.

Nu că i-ar fi fost greu, cum ne e nouă,
Din Rai să se-nvoiască-un ceas sau două,
Ci, vai, s-ar fi temut de...concurență!