O, anul de răscruci 89
Într-un cămin de țară cultural
Când tu mi-ai rupt singurătatea-n două
Pornind-o când la vale când la deal

Din scena-ngustă și înfrigurată
Actriță amatoare cu năluci
M-ai înjunghiat cu ochii dintrodată
Și-același rol îl joci mereu de-atunci

Când am ieșit în iarna ca o vară
Mergând cu pași pereche printre sloi
De ne strigam pe nume bunăoară
Ne-am fi aprins în aer amândoi

Oricum ne-am despărțit numai să creadă
Sticleții de prin preajmă că-i așa
Căci astăzi prin aceeași grea zăpadă
Eu mă târăsc, lup blând, în urma ta.