am întâlnit poezia
când încă nu mă născusem
pluteam în acea plictiseală generală
aerul se colora violet
nu exista frigul chiar aveam o casă
pentru inima mea
eram pe atunci la fel de curioasă ca o vulpe
și-am vrut ochii mamei doar pentru mine
o bătaie scurtă de colibri mi-a amintit
că-s vie și oamenii mă așteptau cu brațele încrucișate

m-am născut
dar nu m-au sărbătorit ca pe-un poet
au spus că sunt doar un copil și țipătul meu a umplut prăpăstiile lumii
când am învățat să îndes în versuri
bucăți de oameni fără să ucid
m-au închis
într-o carte groasă pe care nu o citește nimeni
de teamă că nu va reuși să o termine vreodată

acum mă chinui să fac asta și parcă paginile se multiplică eu sunt un fel de Sisif femeie
tot mai cred că am văzut poezia cu ochii aceștia de vulpe tot mai cred că și ea m-a văzut ba chiar
mi-a facut cu ochiul era frumoasă domnilor da
ca o noapte de vară.