Sărmană zvăpăială prin cuvinte
Doar tu mi-ai mai rămas și-un dor zălud
După ființa mea de dinainte
Când mai aveam în piept și nord și sud

Aveam și est și vest în orice parte
Tot drumuri de mătase și bumbac
Și-acum mi-ncarc speranțele-nțărcate
Într-o căruță de catâr sărac

Și-așa mă duc spre-amurg hodorogind
Pe-o cale de ciulini și de cucută
Doar de la geam tristețea mi-o colind
Cu glas împotmolit în limba mută

Așa voi și sosi, curând, nu știu
Dar zilele-și tot sting din felinare
Bătrână-adolescență, dor târziu
Mai scrieți-mi oricum câte-o scrisoare!