Prea frumoasă floare-nmugurită
Porți povestea încă nerostită,
La o margine de lac albastru.
Amintirea o mai port sihastru.

Te iubeam pe plaja cea păgână,
Căutându-ți buzele cu-o mână,
Buzele cu gust de primăvară...
Astăzi, amăreală de migdală.

Culegeam din cer stelele toate
Și-ți împodobeam părul de noapte.
Unde-i astăzi luna îmbufnată,
Tremurul și plânsul tău de fată,

Primul vers, iubirii mele semn,
Scrijelit pe băncile de lemn
Ale parcului cu plopi și cu castani?
Doamne, au trecut atâția ani!...

Prea frumoasă floare ne-ncepută
Porți povestea încă neștiută,
La un țărm de mare-nvolburată,
Unde ne-am iubit întâia dată.

Primele acorduri de pian,
Sânul tău cu sfârc nepământean,
Mi le-aduc aminte tot mai rar
Și m-ascund adesea în pahar...