Elogii aiurite despre o filozofie
prin tăcerea ta colaboraționistă,
te duce cu mintea la o gogomănie,
te trezești că alegi o falsă pistă.
Nici o grijă avem mereu o idee
să pari irezistibil, să fii chiar delicios.
Calci în strachini pe o alee,
ești atât de magnific, mai ai un os de ros.

Răsucești și lingi o piele catifelată,
așa îți dai seama că ești un tip superb.
Alege înțelept, elimină orice pată,
manifestări accentuate de nemulțumire, de cerb.
Gândul hain te bate iar pe spate,
imbecilitatea stă în fața ta, drepți.
Intoxicare cu vorbe și injurii în rate,
lipsă prelungită de oratori, de înțelepți.

La centrul de schimbat opinii
unde cozile sunt desfințate,
iubești din nou trandafirii, crinii,
scoți limba de un cot după dreptate.
Pactul tău cu singurătatea
îl respecți doar când visezi.
Curte insistentă îți face naivitatea,
ai nevoie de ochelari de eclipsă ca să vezi.