agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-11-20 | |
toți oamenii pe care i-am cunoscut vreodată
pot încăpea între pereții camerei mele ești încă aici îmi spui povești cu tine și camera devine o stradă cu sifonărie și crizanteme cât inima de bou zâmbești printre gălețile cu flori în rochia ta albă apretată iar soarele devine la randu-i o floare ea trage să moară arămiu zâmbesc cu zâmbetul tău și camera miroase a toamnă și a sepia bunica mea trăiește încă povestea ei e pasărea asta speriată care se lovește de pereți * pe scaunul ăsta îți arunci haina îți spun că aici nu se fumează aici e prea acasă și lucrurile din jur sunt tot eu mă simt nelalocul meu de parcă ți-aș spune prea multe deodată îmi zâmbești ca unui copil te potrivești aici ca într-un puzzle la care lucrez de ceva vreme fără să știu ce-i lipsește * aici îmi adorm copilul din pielea lui răsar ghiocei pe-ntuneric pielea lui miroase a dimineață respiră și piepul lui se ridică ușor de parcă n-ar vrea să trezească zecile de fluturi nemișcați ce îl privesc cu aripile grele de rouă aici e cald și știu că sunt acasă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate