agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-12-09 | |
În golul împuțit al înserării, când tocmai sentimentele mele se pregăteau să plece spre o destinație feminină, în cameră a apărut un cadavru de hârtie.
În momentul acela foșnăitul sec al cadavrului de hârtie mi-a schimbat destinația sentimentelor. În pragul ușii a apărut încă un cadavru de hârtie cu trupul șifonat și fața lividă se uita la mine lung. A făcut trei pași târșâiți înspre mine. Gândurile mele se încâlciseră atât de mult în tot felul de viziuni încât camera s-a umplut dintr-o dată cu cadavre de hârtie. Am aruncat în spațiu întrebarea, pe cine caută. Răspunsul lor era tăcerea lor mirositoare ca un gunoi în putrefacție. Atunci m-am gândit că invazia cadavrelor de hârtie din camera mea sunt niște viziuni cu care nu trebuie să mă joc. Unul dintre cadavrele de hârtie mi-a șoptit grohăind că au venit să cineze cu mine. Am dat mâna pe rând cu toate cadavrele de hârtie, aveau mâinile uscate din hârtie șifonată. Contactul meu obscur cu cadavrele de hârtie mi-a făcut un ghem de gânduri și am ieșit din cameră aproape dezbrăcat. Urcând scările Facultății de Litere, constat că am în cap doi hamsteri. Unul din ei fumează. În capul meu s-au adunat rotocoale de fum pe care le tai cu lama în cuvinte bâlbâite. Dacă nu reacționez cum se așteaptă celălalt hamster, adică în clișee și banalități constat că și el își schimbă comportamentul. Să fiu concentrat asupra celor doi hamsteri din capul meu înseamnă să fiu în stare să îi ascult. Cei doi hamsteri nu mă ascultă pe mine pentru că orice cuvânt pe care îl rostesc îi obosește. Continui să urc scările Facultății de Litere și nu reușesc să scap de cei doi hamsteri care s-au instalat în capul meu. Câteva studente coboară treptele Facultății și un sentiment rușinos îmi dă în foc precum cafeaua. În acele clipe cei doi hamsteri simțeau ceva pregătiți să lovească. Cele cteva studente se uitau la mine țintă. Simțeam în cap piciorul unuia din cei doi hamsteri alunecând pe creierul meu. Urcam scările Facultății de Litere cu cei doi hamsteri în capul meu ca un DVD din realitate.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate