Maica Tereza avea deschisă o undă cu mama
îmi vorbea prin ea
"să faci bine dușmanului să-i ștergi picioarele binefăcătorului cu părul"
mama a rămas cheală
am moștenit-o
îmi spăl mîinile și mi le frec de țeastă
cum picioarele Maicii Tereza
de podelele mănăstirilor

un banc îmi revine de fiecare dată cînd mă închin
și rîd împreună cu Dumnezeu
de parcă lumea ar fi făcut-o pentru mine

mama îmi atinge umărul
și înghit bulgări de magiun îmbibați cu peri de pisică
Dumnezeu rîde singur cîteva clipe
își șterge mucii cu mîneca
și tastează altă varinată