agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 971 .



Am fost odată
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [raidetoamna ]

2012-01-06  |     | 



Am fost odată



Am fost odată și eu pui
O minune de vise
Și m-am născut din zâmbet
Viața a început să bată
În ceasul mămicii de pe noptieră
Când început-am să descopăr pulsul…

E prea simpatic să palpezi
Un timp prin care am dansat cu toții
La ușa casei am bătut
În inimi trezit-am emoții.
Din fericire-am trezit lacrimi
Pentru acel ce va să vină,
Un plus în numărul de linguri…

La masă noi ne-am strâns
Și-n casă
Părea că armonia joacă
Și între noi ne-am strâns în brațe
Și-am împărțit o pâine bună.
A trecut lună după lună
În sânul casei de dulceață,
Părinții mă tot strâng în mână
Dar timpul trece, trece..
Și îi lasă…
Puiul crescut-a , azi e ager,
Model de carte scrisă-n ani
E copertat și va să iasă
În lumea basmului cu bani.
Parinții-l lasă și cu lacrimi
Privesc cum pruncul de-altă dată
Marește pasul,
Pe ușă iese…
Și-n lumea neștiută pleacă.

Tu, n-ai fi vrut să știi copile
Cum este unde’s toți barbarii!
Eu nu’s acolo să te-nvălui…
Eu nu’s acolo să te apăr.
Mă strânge haina de pe mine
Când simt că pleci din sânul meu
Ai să-nțelegi când timpul schimbă
Atâtea roluri între noi.

Azi țin în brațe o minune
Și plâng când simt că e din ființa mea
Aș vrea să-i dau și universul
Și tot ce-n lume aș putea…
Mai pun o lingură la masă
Și uite cum ne facem trei.
Și amintiri de dor m-apasă
Când știu c-am fost și eu ca ei.
Mă-ntorc spre vise și spre casă
Copilăria mă cuprinde
Și amintirile ce-apasă
Pe mâna mea îngălbenită…
E cercul vieții, roata morii,
Lemnul ce putrezește-n tindă
Bunica iese, mă privește,
Mă ia și-n brațe ea mă prinde.
Văd cum pe mâna-i timpul râde
El desenat-a multe gânduri
Dar fericirea nu compara
Și nici nu scrie făr-a naște…
Speranțe, continuitate,
O carte scrisă printre fapte.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!