ascunsă după perdea
Ofelia...nebuno...
În somnul cel de veci...pare-mi-se că te-am visat
Sânii tăi calzi și moi...
două motive . pentru care mi-aș vinde nemurirea.

Ca o victimă deja înfrântă,
sub petale de trandafiri erai întinsă.
Moartă.
cu picioarele deschise, vicleană încă..

Mantia purpurie, în zbor nebun se va fi cutremurat.

luați voi tot paradisul și mântuirea
Eu îți beau ca un orb
tot sângele.
și mă nasc din coapsele tale
și ies din tine
pe acolo pe unde iese lumea.

Toată iubirea de care sunt în stare
pe catafalc
în tine.
în mine.
în noi 3.
cu furie sublimă , cu sudoare și cu dor
o împrăștii.
se dizolvă fericirea
Calea Lactee
Boom... și zbor.. și priviri înghețate...
Ofelia,nebuno...
hai să murim împreună.
Nu vă mai rugați în van
și nu mai așteptați minuni.
dincolo de Mine, nu este decât
Neantul...