agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2524 .



giulgiu alb
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [koga ion ]

2012-01-30  |     | 





copacii au erecție într-un prezervativ de gheață. e anotimpul în care microbii sunt avortați.
la primăvară specia aceasta cretinoidă va plăti singură pensie alimentară. pentru că sunt
frumoși sunt buni pentru că mugurii ascund în ei harul. foamea vine din rădăcină. a trăi
înseamnă a te smulge de la sânul pământului pentru a fugări plin de salivă zburătoarele.
găinile da dintre toate cel mai mult își merită soarta. și-au vândut zborul făuritorului de
frigărui pentr-un pumn de grăunțe și apa clocită în care Cristofor a găsit echilibrul oului
spărgându-l. blestemat fie-i nume prenumele renumele. fala lor ascunde lăcomia ipocrizia
și norocul chior. moartea pe care o înghiți laolaltă cu semințe de sticlă. pentru că e târziu.
romul nu te mai vindecă. doar te îmbată. te constrânge să uiți cine ești și spre unde. chiar
și pe Peter Pan l-au zvârlit foștilor lupi. un fel de mâțe azi care ba scheaună ba latră și care
dau din coadă prevăzătoare neștiind dacă mâna ce se îndreaptă spre ele va mângâia sau va
lovi. vai ție specie cretinoidă specie resemnată! te-ai ancorat în Lege asemenea copacului în
liană. bestiile sunt condamnate la întuneric la frig. abia dacă maimuțele află pentru câteva
secunde sinistre puțină lumină în vârf. de unde sunt smulse de crivăț și sparte în fulgi. oricât
de ospitalieri am fi e momentul să întrebăm: - ce morții voștri căutați morților în paturile
noastre în femeile noastre în copiii noștri în somnul nostru profund? aici încă nu s-a terminat
prezentarea de modă. lumea aceasta e unica rochie de mireasă iar în afara ei tare mă tem că
Designerul nu a croit nimic. șapte dintr-o lovitură da la aceasta se rezumă totul. iată cum
timpul dezgolește chiar pe podium bietele manechine din plastic. în care mâna lui glumeață
a ascuns lumânări. cu cât ard mai intens cu atât se vor stinge mai repede. descoperi că Viața
e o carmangerie prin a cărui vitrină porci vaci oi găini pești privesc întrebându-se întrebându
-l în zadar pe dumnezeu ce dumnezeu fac animalele acelea bipede cu cadavrele lor

iartă! dă! vede-l! auzi-l! da dumnezeu în sus dumnezeu în jos da dumnezeu trece
printre onaniști deghizat
în femeie cu buze vulgare cu piept siliconat cu picioare incredibil de lungi
doar proștii mai speră la ziua în care va întoarce capul după fluierături

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!