Mi-aduc aminte-n câmp scoteam din tașcă
O pâine de la mama, grea, rotundă
Apoi săream și munca mă inundă
Și haina de pe mine era fleașcă.

Dar sedentar acum doar joc o rundă
Cu poezia. Vinu-l beau din ceașcă
Iubiri deodat' cu foc nu mă împroașcă
Azi fericirea are-o șansă scundă.

Trasează zeii Viața fără riglă
În fiecare om se naște-un mit
Pecetea Morții e o certă siglă.

Tămăduiești pe chip un vis rănit
Și intri în odaia mea de țiglă
Din ochi îți spun cu sete: Bun venit!