Cu ochii rotunzi și apoși,
Fața albă de crin,
Încoronată de bucle gingașe...
Așa e Simina,
O frumusețe ieșită
Din mâini de olar priceput,
Care mângâiată de soare
Coace un zâmbet vital.
Apare doar în vis
Și printre clapele de pian,
Când fuge prin gândurile mele
Și face un praf consistent,
Asemenea unui smog,
ÃŽn care dispare
Progresiv...cum apare,
Așa e ea...
Simina.