Þi-aș da să stăpâneși a Morții Vamă
Căci ești lumină-n bezna-mi din ființă
Dar cum am doar putința din peniță
Îți dăruiesc aceste vorbe, mamă.

Þi-aș făptui a inimii dorință,
Să nu cobor așa ades în cramă
Dar lumea muzelor din vin mă cheamă
Și de-altă cale nu am cunoștință.

Mi-e jale cu aceasta că te supăr
Dar tu m-ai înțeles și m-ai iertat
Căci fără baltă nu ar fi nici nufăr.

Eu caldul "La mulți ani!" ți l-am păstrat,
De ziua ta de VIAÞÃ nu mai sufăr
Deși-s cu Dumnezeu puțin certat.