S-a pierdut încă un cer, înc-o rază, înc-un nor

N-am simțit vreun vânt bătând, nici văzut păsări în zbor.

Au trecut pe lângă mine, cum se duc zilele-n rând

Am vorbit cu nu știu cine, și de rău, dar nici de bine,

Că-i cunosc nu mi-a părut.

Iar mă nasc odat’ cu zorii, și mă culc cu soarele

Ne despart zilnic cocorii, raze-aprinse ce urmează,

Calea mea n-o port în piept, tot privirea mi-o trădează.

Nu mai caut iar ghiocei, fiind departe să m-abțin

A trecut cum trece iară, a apus și-a răsărit,

Nu mai vreau nici primăvară, mă repet la nesfârșit.