Seara când apare luna,
dacă-i faci un semn cu mâna,
vezi cum liniștea coboară
braț la braț cu o vioară.

Este clipa când tăcerea
e mai dulce decât mierea,
pentru că auzi cum visul
își descântă paradisul.

Mulți se înfioară seara
ascultând vrăjiți vioara,
doar eu îmi forțez norocul,
dublez miza și risc totul.

p.s.
Am jucat și am pierdut,
chiar și ultimul sărut,
dar dacă-mi zâmbești acum
încerc să renasc din scrum,
dar nu garantez, oricum,
”ante portas ego sum”