sunt un bulevardier norocos
care și-a lepădat pielea
într-o dimineață cuminte
desenată cu degetul
în praful așezat în ochiul unui cipciripitor

în casa pe care o rup cu dinții
nu există ceasuri încântate
doar câteva trupuri împăturite
și un singur datornic început de alții
ce nu au învățat să crească

după cum nu ai știut niciodată nimic
am stârpit liniștea din glasul tău
și când am început să mă nasc
două timpuri s-au ciocnit sfioase într-un colț
așteptând muritul de tristețe

dintr-un bumerang de carne
cu orbirea țipată în palme
însinguritul cântărea

pământul