cu guri pătimașe sorb rouă în zori
corolele cu obraji de mireasă
cum purpura de pe buze culeasă
în stele și-n sânge deșteaptă fiori

și-aprind ielele tălpile pe comori
râvnind la voinici de stirpe aleasă
se-ntorc din moarte iubirile-acasă
prin cer deschid porți cai din basm și cocori

cui să mă plâng Ova că timpu-i avar
că nu mai bate-n ornic muguri fierbinți
nici toamne când cerbii iau luna în coarne

auzi cum latră vulpile sub stejar
cum duc pe-aceleași cărări pașii cuminți
sperând în nori ploi trecute să toarne