agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-03-31 | |
Este dimineață și tu știi
Cum mă încrunt și cum Îmi fracturez minuțios gândurile Și le strâng puternic în pumni, Așteptând ca pleoapele să mi se închidă Ca două obloane grele, Al căror scârțâit continuă Să articuleze partituri uitate. Timpul trece iar bătăile inimii Încep să se intensifice sau să încetinească Și nu știi cum a mea a început a se retracta, În momentul în care, Pupilele-ți dilatate, înconjutate circular De contradicții pasiv-agresive, Mi-au străbătut întregul trup. Þi-am indicat subtil, prin gesturi rarefiate, Cum vânătăile au început să coboare ușor, Din dreptul claviculei pe stern, Apoi pe abdomen, coapse, Ca apoi să se implanteze adânc în genunchi, Despărțind încă o dată, Violetul și ocrul în fâșii neuniforme. Îmi lipesc aproape perfect brațele de geam Și simt cum cuprind inimaginabilul Și văd cum sunetul fiecărui obiect Se detașează de sol, plutește și întretaie aerul În vibrații erectile, Și simt cum zvâcnește viața în mine, Și văd cât sunt de terifiată de sentiment, Iar tu mă fixezi în continuare, Deși știi că am schimbat demult cifrul și culoarea Iar pumnii nu îmi mai sunt strânși căci pleoapele Mi s-au închis ca două obloane grele, Iar partiturile sunt uitate.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate