O parte din UE
ne ține în strune
să nu mergem liberi
spre Soare Apune,

căci fapta ni-i spadă
rămasă în teacă
și mult prea devreme
bugetul ne seacă.

Ne taie străinii
pădurea de zadă
iar cei duși în lume
ne fac de baladă.

Ne dă FMI-ul
să punem în gură,
iar NATO ne face
un scut, o armură.

O parte din UE
ne ține în strune
să nu mergem liberi
spre Soare Apune.

Șpăgi ducem –plocoane-
pitite sub haină.
Intra-vom în Schengen?
Rămâne o taină...


Textul impus:

Cântăreți bolnavi
de Lucian Blaga

Purtăm fără lacrimi
o boală în strune
și mergem de-a pururi
spre soare apune.

Mi-e sufletul spadă
de foc stinsă-n teacă.
Ah, iarăși și iarăși
cuvintele seacă.

Vânt veșnic răsună
prin cetini de zadă.
Purces-am în lume
pe punți de baladă.

Străbatem amurguri
cu crini albi în gură.
Închidem în noi un
sfârșit sub armură.

Purtăm fără lacrimi
o boală în strune
și mergem de-a pururi
spre soare apune.

Răni ducem – izvoare –
deschise sub haină.
Sporim nesfârșirea
c-un cântec, c-o taină.