în buzele tale am osîndit
o lume în sus
ca o întindere de claritate
deasupra căreia
nu au răsunat niciodată pași
sau cuvinte timide

este un alt marți de vină
o altă întindere lichidă și glasul tău
clătinîndu-se de frică

la urma urmei doar un singur ochi
și animalul pe jumătate mîncat
rătăceau o lume în jos
într-o singură culoare
neîngrijită

în prima întrebare
iubirea mea se unduia
într-o scrisoare despre
dezdrăgostire
și resturile animalului cu părul sur
peste care ningea năprasnic
oferea curioșilor de prin trotuare
et caetera
două trei consoane relativ noi
și o pădure de virgule

în cea de-a doua întrebare
nu se auzea nimic și nu era nimeni
să se milogească ultimului
cu un singur ochi
în cerul frunții

de răspunsuri