adeseori încercăm să înțelegem
cum de este posibil
să fii urât de femeia pe care încă o iubești

curios
ca o babă ce-și trage fusta peste genunchi
descoși fiecare replică
ca într-o piesă de teatru cu doi actori
în pragul ultimului act

cade cortina înainte de vreme
fără să poți înțelege
dacă tăcerea este finalul unui rol
când pe muzică rock
au rămas doar acorduri stridente

se dărâmă o parte din peretele clădit
peste o metaforă

se mai rupe o coardă
de la chitara rece a unui duet
fără rost acum
inelul de logodnă.