Nu-L mai răstigniți în mine,
că oricum îL voi uita,
să pot asculta paserile,
și, mai ales, pre mierla..

Doamne, știu că mă aștepți acasă.
Veni-voi și eu, după ce cheltui-voi,
ca tot plecatul din tină,
un veac de întunerec
și o stramă de lumină...

Să ne fie amândurora mai ușor,
despre un cui,
roman și împărătesc,
încă nu am spus nimănuia
nimic...