tot aerul se va răscula va vocifera în fața casei mele tactic își va așeza copacii de-o parte tufele de cealaltă gardurile vii în față copacii își vor ascuți crengile frunzele fructele și omizile și le vor trânti de pământ pe primele pe urmă pe celelalte când vor avea chef să se răzbune vor trimite solie un stol de păsări care-mi vor ciuguli zidurile până la temelie toate se vor apropia de mine de după o lupă solară imensă și-mi voi simți inima cât o grăunță aerul general va veni călare va striga predă-te conjură-ți oastea de gânduri să arunce armele dar nici nu va aștepta să mă împotrivesc ci va da buzna înlăuntru prin ferestre țăndări se va face lumina mea singurul meu sentiment un nou-născut legănat pe picioare va începe să zbiere și-i vor crește dinții și unghiile și sufletul de spaime mă va prinde de degete dar suflul ca o limbă vulgară ne va lua pe sus pe amândoi și ne va izbi de propria nădejde
va cotrobăi cu toate puhoaiele prin toate sertarele vieții le va goli vraiște să găsească acel ceva mă va suspenda se va învârti până ce voi deveni o tâmplă de cer prin care vor trece toți norii tridentele țepii stelelor și toate toate curcubeiele dar sentimentul acesta nu nu nu mi-l va lua ostatic niciodată
și nici aceste iele de cuvinte

(3 iunie 2012)