ritualul acesta se va termina la apus
când soarele o să înjunghie cerul
o să sângereze cu ultimele lui raze
înainte să moară din nou
///
ca să-și spele păcatele va ploua peste noi
iar a doua zi va renaște pregătindu-se pentru jertfă
///
acum ne înghesuim cu toții
să ne spălăm pe mâini (metaforic vorbind, desigur)
unii iși tatuează pielea, dar tot se vede
alții își bat ace și cuie în fiecare centimetru pătrat de piele, dar sângele se prelinge peste ele
mai sunt câțiva care își găuresc, taie sau jupoaie carnea, dar se scurge prin găuri
se scurge si prin pori
e sânge peste tot fie că unii își caută scuze, îl ascund sau îl poartă cu mândrie
///
și mai sunt eu care nu cred în nimic
nu am nevoie să fiu întrebat de ce am sânge pe mâini
e sângele meu dacă se află pe mâinile mele și nimeni n-are voie să mă judece(ce-am găsit al meu să fie)
de unde-l am? de ce îl am?
de ce nu fac ce face toată lumea... de ce nu scap de el?!
n-am nevoie de nimeni!
eu fac băi de mulțime, nu de sânge
iar dacă mulțimea se scaldă în sângele meu... n-are decât să se înece!