agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-07-19 | |
dans nr 1
dacă ne vede mama îmi dă cu tine în cap ce faci dansezi o iei razna auzi ce spun la tv cod galben de vânt și ploi oho îți ajunge un dans ciudat într-un vis și mai ciudat ești manga îți curge rimelul pe decolteu îmbătrânești să te ia naiba că îmbătrânești îmi duc palmele strâns la urechi și dansez mai departe îmi fac o cafea dacă vrei îți dau și ție și dansez mai departe ca o secundă rebelă anarhică uitată zâmbindu-ți dintr-o pată roșie de sub coaste așteptând să mă împiedic de strune ca o posedată clar că cine zdrobește în mine chitările dă-mi și tu să beau ceva orice mai știi când spuneai că mă lași să mor îți las dansul meu de șeherezadă dans nr 2 îmi ridic ochii sus foarte sus două duminici zboară sau cerul se leagănă se leagănă plumb topit pe cornee puteți încerca funcționează eu așa îmi alung înapoi lacrimile toate armele mele sunt pe față zâmbesc nimic nu se întâmplă nicio magie tremur îmi strâng umerii de parcă aș strânge în brațe un fel de soare abia perceptibil un gând un vis un cuvânt ghemuit în poziție prenatală un dans în sepia sylvi își schimbă fotografia de profil sylvi își schimbă numele se întoarce înspre pădure numără un` doi am nevoie de tine pășește oare câtă ceață mai pot aduna unele poduri dans nr 3 întotdeauna când pierd ceva găsesc altceva se mai întâmplă și invers caz în care încerc să nu mă panichez număr în gând să adorm te așteaptă mai mulți prieteni keiko acești 4 prieteni și-au găsit prietenii folosind programul de căutare a prietenilor tu ți-ai găsit prietenii keiko grăbește-te facebook nu îți va reține parola care parolă dragă fb aseară mi-am pierdut și vocea căutam un dans dar am găsit un tricou cred că era galben sau roșu era un tricou irezistibil mi-am scufundat în el fața l-aș ghici dintr-un milion și mi-a părut sau chiar am auzit o inimă dragă fb pe tine te-a invitat vreodată la dans o inimă ca asta pe mine da dans nr 4 dacă aș muri și aș reînvia tot la tine mi-ar fi gândul pentru nimic dragostea mea un ceai de afine un clopote greu înnegrit uitat între coastele mele și un preot neapărat catolic în pauze psalmi pe you tube un iconar un specialist în oglinzi un avraam ospitalier un iuda nu știu un procuror o biblie pe care să o ating să spun adevărul dar spune-mi ai tu nevoie de adevăr doamne și dacă da unde mergi așa grăbit lăsându-mă de una singură zdrobindu-mi capul ca unui miel între pietrele tăcerilor tale doamne ce adevăr dansează ora în ceasuri minutele clipele veacul fără tine zâmbind printre lacrimi sângerii dansează florile pe caisul din geam keiko nu dansează keiko este numai o umbră pe rug nevinovată o esmeraldă dans nr 5 ieri a fost paștele și toată lumea a fost fericită a mai trecut un an zice mama de fiecare dată și începe să enumere pe degete rudele noastre longevive care la 99 ani puneau ața în ac fără ochelari și ieșeau în prag primăvara să asculte cucul eu dacă mai trăesc în mod sigur voi purta ochelari eu n-am auzit cucul din copilărie după cum spuneam ieri a fost paștele și toată lumea a fost fericită unii chiar prea fericiți vecinii de la ics-tv m-au văzut în zori la fereastră și m-au chemat afară să îmi dea și mie din lumina sfântă aș putea minți că m-am simțit învăluită brusc de ceva bizar că mi s-a întâmplat nu știu ce voi recunoaște însă că totul a fost mult mai simplu am intrat în casă și mi-am pus o melodie de la tine m-am uitat la dansul firav al flăcării până când ne-am identificat până când am adormit și te-am visat candelă dans nr 6 în seara asta aș fi putut să mă pierd în aceeași pădure fără nume într-un aer de frunze căzute cu toate fricile mele în spate pradă pelinului și altor ierburi amare dar în seara asta ca și în multe incomode alte seri gonindu-mi caii disperați în căutarea unui loc suficient de sus așa încât să fie ferit de inundații și suficient de jos așa încât să fie ferit de vânturi puternice m-am pomenit în trupul tău dansând abia sesizabil ca într-o candelă iartă-mă și mai lasă-mă dans nr 7 printre eșarfele din dulap galleta de la fortuna aromă suavă migdal și vanilie bine învelită într-o scrisoare cu dorințe de mai mulți ani de la nu știu care sfântu`anton ascunde-o și uită de ea zicea mătușa mercedes și chiar am uitat copiii mari au niște jocuri destul de serioase le zic tradiții dar acum că ploaia asta ca nicio ploaie ca niciodată spre uimirea florilor de cireș în fereastră niște zurgălăi timizi irezistibile ritmuri și nevoia de aripi căutam o eșarfă nicio lacrimă dansez riscant pe litere într-o scrisoare cu dorințe dans nr 8 răsare soarele mai orb decât ieri mai oarbă de toate bucuriile mă bucur de care au fost și vor fi îmi încălzesc sângele îmi beau cafeaua în care dansează niște umbre de coniac ce mult nordic în mine îi zice ea și în tine ce mult nordic oare nu de aia avem nopțile atât de lungi iar din venele noastre după cum spuneai după cum spuneam nici nu mă pot uita la bărbații care nu îți seamănă tresar să mă vezi răsare soarele beție pe toate cărările ne iubim ar trebui să fim ceva mai buni dans nr 9 se făcea că dansam dansam de una singură ca o blestemată într-o cameră somptuoasă cu pereții oglinzi și îmi era teamă să deschid ochii să mă văd în mulțimea uniformă în perfecțiunea aceea ipocrită a simetriilor se făcea că amețită până la urmă disperată și obosită nestăpânindu-mi ochii te-am văzut pe tine chiar în fața mea atât de aproape încât și m-am zdrobit și numai cioburi înroșite pe jos eu însămi ghemuindu-mi trupul ca o pasăre flamingo și m-am trezit întrebându-mă dacă nu a fost el dacă nu am fost eu al cui să fie sângele ăsta (fb, 02.04.12 – 01.05.12) visează-mă în culori mamă citesc dintr-o carte să uit și nu prea ajută afară plouă în carte plouă îmi pun cartea în cap vino mamă să vezi cum plouă cu negru peste keiko a ta cea cuminte care azi nu va ieși din casă vopseaua tipografică are un gust nou și mă face zebră mama râde prin bucătărie o bucurie de flori adunate în ceaiuri keiko nu mai spune keiko de unde ploua când te-am născut în cetatea sorocii sau neamț nu mai știu ziceam că îți dau nume de pădure visam prea mult eram studenți tu ai venit la patru sylvi matinală dintr-o carte îți dau o ciocolată sau ia-ți și singură din frigider întărește mai bine visează-mă în culori dacă mai poți mamă sau trezește-mă afară continuă să plouă în carte continuă să plouă apa s-a ridicat și papucii mei plutesc lamentabil prin cameră ca două lebede supărate mă gândesc dacă se vor apropia până la urmă încerc să îmi concentrez toată memoria tango cu zaruri și iar le arunc șase cinci nu vreau numele altcuiva mai încerc nu respir și îmi tremură mâinile trei patru iartă-mă nu sunt ea sunt alta iar deasupra mea timpul poartă gheare de uliu ca un val hokusai ciclism să trec de câmpul cu lavandă și mă opresc să ajung la râu și mă opresc dar mai întâi să trec podul să trec și și de și mă opresc dacă vii după mine mă opresc unde zici tu cât mai putem găsi o piatră fierbinte pe care să desenăm un cadran solar să ne plasăm în centru să ne împreunăm palmele să aflâm cât e ora încă un cântec urcă la cer (neinclus în "narcotango") încă un cântec urcă la cer sau eu visez pur și simplu e postul mare și eu visez în culori cine să îmi arunce la gunoi acuarela în căsuța mea de melc e albastru în căsuța mea de melc e verde sidefiu cu leonard cohen dar mai ales e un pustiu răpitor respirația mea se lovește ca o nucă metalică de tavan să vină soarele să vină soarele ca un furnal strig și risc teribil să mă fac nisip ești bine keiko sunt bine prietene și acum încălzește-mi în mâinile tale mâinile primește-mi fruntea pe umărul tău nu plânge tu nu vei muri niciodată sau atâta timp cât în fiece piatră se ascunde un melc așteptându-și cântecul feng shui I. și a fost noapte și a plouat apocaliptic a plouat ca într-un film urât la care am zis că nu mă uit se distrau prin ceruri cu petarde sau nu mai știu îmi era frică cineva mă trăgea de mână să ieșim cineva declarat cumva într-o depărtare incertă cineva încordat ca la cârma unei corăbii cineva înfășurat cu toate cuvintele pe care voiam să le aud am adormit ca o penelopă îmbrățișându-l întorcându-mi perna de mai multe ori pe altă parte II. somn ca pe timp de război trupa noastră de dans adică eu și tu într-o banală nisipoasă tranșee timp de vară toată noaptea a tunat și a fulgerat mă trezeam periodic și mă bucuram că sunt în casă și mă întristam că nu sunt lângă tine III. îmi beau cafeaua încet-încet un mod pisicesc de mângâiere a nodului din gât în dimineața asta când m-am trezit în albumul cu poze cu toate culorile trecerii dansându-mi în ochi și mi s-a făcut o teribilă milă de mine și te-am căutat să mă înțeleg să mă cred să mă iert dincoace de babilon îmi vine să beau noaptea asta până la ultima stea ca pe un ceai de scorușe ca pe o moare de măsline dacă nu se poate ca pe un chateau pétrus cariño stau în fața oglinzii râd în mine ce bluză de fluture și atât de alb albul cum să mă supăr cum să mă cert pentru că am trecut pe lângă un magazin cu multă reclamă cum pot să cred că îmbătrânește o lumină pascală o apă nesfârșită o seducție greu definibilă cum pot să cred că îmbătrânesc din ieri în azi in vitro într-adevăr nopțile erau mult mai lungi pe când aveam 15 ani și de aceea am scris o poezie despre cum vom scutura galaxiile eu și cu tine ca pe un cireș auriu ca pe un pom cu mere văratice noi doi sprijinind o bicicletă rătăcită printre flori de mușețel adică vreau să spun că te cunosc de pe atunci mă uit la cerul plin de stele și mă întreb dacă tu dacă eu dacă cineva dintre noi va mai trece pe aici la ora asta peste milenii și dacă mai singur ca acum cariño cariño îți cheamă ș`un câine cel mai bărbătesc / și cel mai frățesc cariño spune-mi că te-am făcut să zâmbești telefon am în fereastră un pahar cu apă de parcă ar putea veni cineva un expert să guste să îmi spună cum e cât e de bună și adevărată pentru că eu nu mai înțeleg fac drumeții prin casă prăbușindu-mă din când în când pe canapea dacă egoismul are un everest uite cum te iubesc roșind roșind (fb, selectiv, 22.04.12 - 04.06.12) |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate