prin multitudinea de țevi de gaz și apă
înșirate ca niște macaroane pe străzi
sau pe rezervele roșii psi sau pe stopuri
pe stâlpii de iluminat
soarele împinge raze nu cu iubirea ta nici cu părăsirea lui
nici cu groaza mea
ci așa cum știe el cu particule infime de lumină pline cu
prezent
care se cuibărește lângă tâmpla mea ca un ritm
sau foșnește ca o pădure
picură ca serul într-o perfuzie
sau clipește proiectând culori pe cer ca un laser la concert
prin rănile mele lungi ca niște țevi de gaz și apă