Voi traversa o punte lunecoasă
Să trec în spirit, liberă de toate,
Pentru că țin ca timpul să arate
Că limpezirea poate fi frumoasă.

Să mă arăt cu sufletul de-o seamă,
Floare să fiu în dulcele ei sens,
Așa cum Universul e mai dens
Unde tresare, unde ne și cheamă.

Zborul meu simplu ar putea să fie
O pagină întoarsă de la semn,
Ca ploaia pentru care mă îndemn
Să răcoresc durerea ce mă știe.

Îmi trebuie un rost, să nu mă-ncurc,
Multă iubire să plutesc departe,
Chiar dacă ceasul încă mă desparte
De muntele pe care vreau să urc.

Florina Ladislau