scoate tot din camera asta, i-am spus
deschide ferestrele să se facă puțin curent
aprinde lumina, imediat se întunecă
da, da, scoate și scaunele afară
oricum, de vreo douăzeci de ani, zic
nu mai are cine să le citească poezii, iar eu
nu prea știu să le aranjez
uite, deja au început să vină invitații
am și intrat în vorbă cu ei
discutăm despre jauss, despre păsări, despre cum dansează ceilalți
ce bine ne înțelegem de la o vreme. e tîrziu, așa-i? întreb doar
pentru că eu nu am ceasul pe mînă și văd că timpul trece
și eu nici nu știu cu cine dansez ultimul cadril