Femeia



Mă uit în lumea ta cu soare
Te naști ca un martir poet
Și creativă ți-e-n cărare
Orice etapă din caiet.

Te-nghesui să descoperi una
Ce-ți va schimba din suflet tot
Și ce va face ca nebuna
Din dragoste un antidot.

Cam însetat iubești femeia
Și ea îți schimbă și cravata
Iar către vise de ți-e cheia
Deschide-n tot enamorata.

Cum n-ai iubi o scumpă floare
Când îți oferă și-un sărut?
Iar liniștirea ta de doare
Ea-i tratament, gata de mult.

În inima de lăcrimioare
Ea îți sădește o speranță
Și-n sânul ei de adorare
Îți țeasă-n suflete o viață.