Un coș enorm, de gunoi,
Se simțea neputincios.
N-are hrană cam de joi,
Tot gunoiul e pe jos!

"De ce îl aruncă oare,
Dacă sunt aici, aproape?
Doar să facă un pas mare,
Și au străzile curate!

Demult, bine o duceam,
Aproape să mă sufoc!
Abia dacă-l "molfăiam",
Azi pustiu...ca după foc!

Mai rar câte-o bunicuță,
Pune-o coajă de banană,
O pungă, o hartiuță...
Ceilalți, nu mă bagă-n seamă.

Nu cred că-s pretențios
Daca cer puțin gunoi.
Nici măcar nu-s mofturos,
Că-i mai vechi.Ce credeti voi,
Am motiv de supărare?
Eu zic: da, și-i rușinos!
Cum vă educați copiii,
Aruncând și voi pe jos??!