mama între perne roșii
zâmbește
cu umerii cuprinși
de lumina tabloului
nu mă născusem încă
peste două toamne începeam să alerg
pe culoarul lung urmărit
de surâsul de icoană al dimineții
se înălța zborul spre cosmos
din cameră galbenă cu samovar
în spatele camionului scuturat
la fiecare articulare a caldarâmului
am pedalat pe tricicleta cu îngeri
la noua locuință tata strângea la timp furtunul
prin care țâșneau gaze
iepurele bolnav de la otrava din iarbă
tremura în cornișa timpului
în timp ce eu întinam caietul de matematică
cu tema pentru acasă
se dovedea existența spațiului extraterestru
la ore fixe peștii din bucătărie primeau hrană în borcanul
de murături încet deveneau toxici
rafala vântului a spart visele în cioburi mici
atunci au apărut păsările din balcon
să mute secundele în colivii de metal
pe care mama le curăța sârguincios