martor îmi este gândul ce multiplică prezentul
din ziua cu o anumită maiestate
a femeii visurilor mele

ochii iubirii trec mereu aproape cu tine
ca o rațiune a unui madrigal
din partitura cunoașterii

încep să fiu cuvintele ude din cele nouă sfinte petale
ale acoperișului flămând de viața celestă
a polenului de gând albastru

imaginea din trupul gândului pictează un incendiu
pe o pânză din jurnalele trăirilor mele
devenite prea multe întrebări

pe frunțile noastre se sprijină caligrafia unui mers
într-o meditație la dragoste
ce mi-am acordat-o

pe ultima turnantă a unui câștigător final.