insuportabilitatea lumii de cretini aliniată pe două rânduri
ca pentru defilare de sfintele sărbători comuniste
cu mai mult fast decât pentru ospățul divin
exploatați și exploatatori deopotrivă
o lume care face bani negri pentru zile și mai negre
neșterse nici de mândria curtezanelor rănite în patul comandanților
care le-au refuzat orice favoare și preferință
galopând ca nebunii numai în diagonală pe tabla de șah
inadaptabilitatea la structura osoasă a zilei fluide
în care creditorii te-au condamnat ca pe balzac să scrii până mori
și ei să se laude postmortem că te-au cunoscut și te-au așteptat
să te-ntorci jovial din luna de miere cu o mireasă cultă
capabilă să te asculte treizeci și una de mii de nopți
fără să se gândească la altul să adoarmă cu tine în gând
educându-ți copiii la școala pitagoreică și după 48 de ani
după ce au devenit maeștri ai luminii ce nu se stinge
întemeiază o religie a frumuseții și prin frumusețea crucificării
demonii se îneacă în alte mări și oceane
când demonii au umplut pământul apele vor seca
frumusețea idiotului se- mbracă în haine albe de spital
medicii răsuflă din greu știința lor este limitată
covîrșitoarea povară îi depășește
și-i aruncă în marea fără fund a ispititorului
surâzînd galeș înfiorând pereții toamnei decapitați
dar voi nu treceți pe acolo rogu-vă
de-ajuns este ce a spus dostoievski